Ibn Sina

(Avicenna)

Viața

Avicenna s-a născut pe 22 august 980, într-o familie înstărită. Încă din copilărie, s-a remarcat prin abilități sale peste medie, iar la vârsta de 10 ani știa deja pe de rost Coranul și câteva tratate filosofice. Și-a început studiile la Buhara, iar la vârsta de 16 ani a fost implicat și în tratarea Sultanului Bin Mansour. Ulterior, a rămas la curtea sultanului mai mulți ani, studiind în același timp biblioteca de acolo.

La vârsta de 22 de ani, în urma morții tatălui său, și-a părăsit orașul natal și și-a petrecut restul vieții rătăcind, în diverse misiuni politice și militare. În ultimii paisprezece ani din viață a fost medicul și purtătorul de cuvânt al emirului arab. Înainte de a muri, și-a lăsat toate bunurile sale materiale săracilor.

Activitatea profesională

Studiul medicinei a fost o parte integrantă a vieții lui Avicenna. El a scris un total de 450 de cărți, majoritatea dintre ele având ca subiect medicina Cea mai cunoscută lucrare medicală a sa a fost „Canonul”, care cuprindea cinci cărți și conținea conceptele fiziologice și patologice esențiale pentru medicina științifică din acea vreme.

Observațiile sale au arătat că organismul uman se poate afla în trei stări: bolnav, sănătos sau în stadiu intermediar. El a acordat o atenție deosebită studiului celor nefirești, dar și efectelor vremii și ale anotimpurilor asupra omului. În scrierile sale medicale, a pus accentul pe sfaturile legate de sănătate, prescriind diete, exerciții fizice și odihnă, și a atras atenția asupra influenței stării psihologice privind sănătatea.

A scris, de asemenea, despre organele interne și modul în care acestea funcționează și a acordat o atenție deosebită bolilor oculare. A abordat, de asemenea, obstetrica, îngrijirea copiilor, ginecologia, chirurgia, arsurile, bolile oaselor, infecțiile și antidoturile. Nu întâmplător, descrierile sale despre sănătatea mintală sunt remarcabile.

„Canonul” lui Avicenna a fost folosit ca manual de medicină în tot Evul Mediu european și în epoca modernă, iar el însuși a fost numit prințul medicilor.